versuri...mi-e dor...

"Doar petale uscate, cazute pe-o carte
Imi spun ca tu... esti departe
Si nu stii cum arde
Si nu stii cum doare

Tu nu esti... unde esti oare?

Nici nu-mi amintesc de cand stau aici

De cand tot astept sa ma ridici
Ce rost are timpul, daca nu suntem noi

Pentru iubire-i nevoie de doi!

Doar petale uscate, cazute pe-o carte

Imi spun ca tu... esti departe

Si nu stii cum arde

Si nu stii cum doare

Tu nu esti... unde esti oare?

Imi e dor.......

Mi-e atat de dor de noi cateodata

Imi e dor

Ca te-am pierdut sunt doar eu vinovata.

Cu bratele-ntinse si ochii inchisi
Veneam spre tine, stiind ca ma prinzi.
Spuneai ca sunt aerul ce il respiri
Nu mai pot trai din amintiri!


...Doar petale uscate, cazute pe-o carte
Imi spun ca tu...esti departe
Si nu stii cum arde,
Si nu stii cum doare
Tu nu esti...unde esti oare?
Imi e dor ....
Mi-e atat de dor de noi cateodata

Imi e dor .......

Ca te-am pierdut sunt doar eu vinovata

Mi-e atat de dor de noi cateodata

Mi-e atat de dor de noi cateodata

Imi e dor ....

Mi-e atat de dor de noi cateodata

Imi e dor .....

Ca te-am pierdut sunt doar eu vinovata
Imi e dor...

Imi e dor.........."

oups eroare...

se intampla deseori sa gresim cand facem o alegere,cand avem incredere oarba in cineva...azi am invatat sa nu am incredere nici in umbra mea...
...pai ce? pot eu sa mai spun ceva?...toti invatam din greseli,dar cate o data le repetam, le repetam la infinit, chiar daca juram ca nu o mai facem...pai si ce?..in definitiv ce reprezinta un juramant pentru unii?..nimic...fix nimic...mai conteaza ca juram iubire sau multe alte lucruri, dar de fapt nu e nimic?...poate pe moment, dar uitam repede ce spunem uneori...
...stiti...nu trebuie intotdeauna sa faceti ce va dicteaza inima...de multe ori greseste si ea...
....eu nu am ales cu  inima si regretam enorm..dar uite ca am facut o alegere buna...parerea mea...ma simteam ca ultimul om ca nu pot lupta pentru iubire, ca nu pot face sacrificii pentru..,regrete,plansete etc., imi asumam toata vina posibila..si chiar daca mai erau si alte prsoane intre noi,imi spuneam, e vina mea,nu acord prea mult timp relatiei e vina mea ca..e vina mea ca.. si ii gaseam tot felul de scuze...pentru cine sa lupti cand acea persoana iti inseala increderea?...mmm....chiar nu stiu...ma rugam se ne vedem si...ce? nu ca nu si nu...te chinuii, ma chinuii etc...cand ai vrut chiar nu am putut...si..ce?..."mmm ia sa vad cu cine sa stau daca nu ai putut ...dar tot te iubesc chiar daca ma mai vad si eu asa cu lumea"... nu inteleg de ce insistam cateodata la o persoana daca ne batem joc de ea....mmmm ce chestie...iubire maxima....extrema...

...dar sa revin la subiect...deci vorbeam de incredere...increderea este un mit...nu trebuie sa dam vina pe ceilalti ca avem incredere in ei...vina e a noasta...desi de multe ori spunem "nu mai pot avea incredere in oameni,mi-au inselat increderea"...sau mai stiu eu cate alte vorbe  le uitam atat de repede si din nou ne construim increderea in oameni falsi, si din nou o alta dezamagire...nu e nimic...se uita si asta si trecem peste..o luam de la capat ca si circuitul apei in natura...nu trebuie sa ne para rau ca am avut incredere intr-o persoana...pana la urma si la coada toti inselam increderea cuiva nevoit,sau chiar voit..fie ca o facem voluntar sau nu, conjunctural sau nu, pt anumite interese sau nu...toti o facem...

....mmm...da..nu stiu daca se intelege ceva din ce am spus pana acum..pentru ca nici eu nu stiu ce am scris si nu inteleg...nu am putut sa leg cateva fraze coerente din nu stiu ce cauza...sau poate stiu.....

deci ideea este ca: nu putem traii fara sa avem incredere in cineva...chiar daca se intampla sa greseasca...se iarta,se poate uita.....increderea sta la baza tuturor relatiilor de orice tip... increderea ne face sa ne apropiem mai mult, si tot ea sa ne departam pentru totdeauna...

e o eroare in definitiv pe care toti o facem....

oups eroare............................................

nu stiu..

pur si simplu nu stiu sa iubesc...

"   sper ca intr`o zi o sa realizezi intr`adevar ce inseamna sa iubesti o persoana, ce inseamna dragostea, si ce inseamna iubirea in sine…Sper ca ai sa intelegi ca iubirea cere sacrificii, iubirea este aspra, si cand iubesti , cel mai important, treci peste toti si toate…peste orice, pentru ca mangaierea celui iubit iti e cel mai de pret lucru…"vorbele lui...atat de adevarate...atat de dureroase...si totusi am indeplinit un lucru din toate astea...am iubit... dar nu am stiut cum sa iubesc, nu am stiut cum sa arat ca iubesc, nu am stiut cu sa dovedesc ca iubesc, nu am stiut sa fac sacrificii pentru iubire, nu am stiut sa trec peste tot si toate prentru iubire...stiu doar ca am iubit...si poate inca nici nu realizez cu adevarat cat poate iubi o persoana...si tot el mi-a spus "Un om matur in toate privintele, face ce vrea, si`si asuma toate consecintele...."dar eu...sunt inca un copil ...poate ca asta vreau sa fiu...si inca nu ma pot schimba...inca...voi lasa timpul sa treaca si poate voi ajunge si eu sa fac toate lucrurile astea...acum nu...nu pot...oricum ar fi, chiar daca nu stiu sa iubesc, iubesc....ii multumesc ca ma invatat acest sentiment atat de pur, atat frumos si totusi atat de dureros...

pur si simplu nu stiu sa iubesc...si uite asa pierzi cea mai draga fiinta...

pur si simpul...

ce zi..

pentru ce a fost candva...in amintirea ta...

Inca o zi ca oricare alta...pentru uni o zi obisnuita in care fiecare isi vede de rutina zilnica...dar pentru mine nu, azi era o zi speciala...
"Azi era ziua noastra"..ziua de 7...desi a trecut o saptamana de cand nu mai suntem 'doar noi 2'...acum fiecare e doar el si atat...inca ne vorbim, inca ne dorim, inca ne spunem cuvinte frumoase, si uneori dureroase...
A fost o zi trista...plina de amintiri, de suspine si regrete...nu trece zi, nu trece ora fara sa nu ma gandesc la clipele petrecute impreuna...in sufletul meu este o umbra...este el...
Azi ajung in statie sa ma duc acasa...vreau sa il sun...vreau sa il astept...dar inca o data ceva din interiorul meu nu ma lasa sa pun mana pe telefon si sa fac ceea ce imi doaream atat de mult...ma gandeam sa raman in statie sa plec mai tarziu, poate o sa treaca din intamplare...eram agitata si priveam in toate directiile fetele vesele,grabite, monotone sau triste ale trecatorilor...dar el tot nu trecea...ma urc in autobuz, platesc biletul si imi trece prin minte sa cobor...sa mai astept in statie un timp...dar acesta pleaca...luand o data cu plecarea lui si speranta mea de a-l vedea azi de ziua noastra...mi se umezesc ochii,dar incerc sa fiu tare...
In sfarsit ajung acasa, sunt singura,intru in camera mea, incep sa ascult o melodie..."Si oricat as incerca, Nu te voi putea uita, Te pastreaza inima intr`un colt de suflet Si ar mai fi ceva.. Ce nu voi putea uita, Sufletul nu ma lasa Azi era ziua noastra...".si din nou lacrimi imi curg neincetat din ochii umezindu-mi obrajii...simteam ca pentru mine totul s-a terminat...la un moment dat nu mai aveam nici lacrimile care sa-mi aline durerea...niciun gand in mintea plina de amintiri de acum 2 minute, stateam pe covor intinsa cu privirea fixata intr-un punct oarecare...ma intreb "de ce?"...linistea totala imi da fiori,tac,incerc sa ma ridic ,nu reusesc ,mai stau un moment...un minut...inca un minut...incep din nou sa imi amintesc de tot...incep din nou sa-mi fac sute de reprosuri...mi-am cerut iertare de la el de multe ori si inca o fac si in gandurile mele...si de ce imi cer iertare?nu pentru ca i-am gresit in vreun fel...ci pentru ca nu am luptat pentru noi...pentru ca nu am vorbit cu ai mei despre el...si nu pentru ca nu il iubeam ci pentru ca imi era teama sa nu il pierd...si cu toate astea s-a intamplat lucrul care ma speria cel mai tare ...l-am pierdut... eu am fost de vina, eu nu am vrut sa o luam de la inceput...si cu toate astea tot eu il iubesc enorm...si daca il iubeam de ce nu am incercat sa ne mai acordam inca o sansa?pentru ca nu mai puteam continua...
Azi de ziua noastra...si totul pentru el...chiar daca poate nu va afla de acest blog,i-l dedic pentru ca datorita lui l-am creat...pentru el...ai grija de tine scumpul meu drag...
poate vi se pare o prostie ca am scris toate lucrurile acestea...dar pentru mine nu, deoarece cand scriu acestea ma eliberez un moment de furia care ma cuprinde....

intrebari...

intrebari puse intr-un acces de furie poate...intr-un monent in care vrei sa fi doar tu si nu mai vezi nimic in jurul tau...                                  

Ti s-a intamplat vreodata sa simti sentimentul de repulsie fata de tine?sa iti faci tie si persoanei pe care o iubesti un rau voit crezand ca mai tarziu o sa fie bine?sa te urasti pe tine insuti pentru ceea ce esti si nu poti schimba nimic la tine pentru ca nu poti...nu sti...nu vrei???

Ti s-a intamplat sa vrei din toata fiinta ta sa iti doresti sa revii asupra unei decizii pe care ai luat-o gandind ca va fi mai bine si nu sti cum...nu poti...si nu vrei...pentru ca este prea mare orgoliul,raul lumii, pentru ca sti ca mai tarziu o sa ajungi in aceeasi  si te temi ca ar fi o decizie gresita? poate cea mai mare greseala pe care ai putea sa o faci...

Ti s-a intamplat vreodata sa sti ca o persoana te iubeste mai mult decat propria viata si tu sa o indepartezi pentru acelasi motiv?...pentru ca o iubesti si vrei sa ii fie mai bine fara tine?...sa crezi ca astfel ii redai libertatea,dar de fapt ii ucizi sufletul si sperantele...facandu-ti acelasi lucru si tie sperand asa e cel mai bine pentru amandoi?...

Ti s-a intamplat ...?sunt o infinitate de intrebari pe care mi le pun la nesfarsit si nu gasesc raspuns...

.....nu pot...nu stiu...nu vreau...si inca imi repet in minte ca "asa e cel mai bine"...

Multe zile fericite...multe amintiri frumoase...multe nopti triste...multa suferinta...."multe intrebari imi pun...si la multe nici acum nu am gasit raspuns"....

...............nu stiu.....nu pot....nu vreau...........

inceputul...

Toate au un inceput si un sfarsit in viata...ne nastem pentru a muri si murim pentru a ne naste...
Am inceput,zic eu, cu aceasta mica introducere in povestioarele pe care le voi scrie de-a lungul timpului,mici intamplari,intrebari,vise,iluzii....